De veghe la marginea nopții


Mă sting din zi în zi mai mult

Cu tot cu greu pe pleoape –

Mă duc, și-mi caut așternut –

departe…

 

Mai ieri cântau deasupra ta

Mesteceni și salcâmii –

Iar azi vorbesc în urma mea –

postumii…

 

Mă-ndrept spre scumpul nicăieri

Și-mi caut un părinte –

S-adune-n zarea unei seri –

morminte…

 

Mă sting ușor, ușor, trecut

Cu tot cu glasul lumii –

Mă duc și caut să îmi mut –

antumii…

E toamnă…


Ard felinarele pustii în prag de seară –

culoarea vremii dintr-un ceas trecut,

pictând în zare suflete de ceară,

în fum și ceață și gânduri de demult.

 

E-o noapte udă, tristă, solitară

pe drum de toamnă, prin frunze – așternut,

iar nori se-așează peste-a ei povară,

șoptindu-i tainic plânsul unui mut.

 

Departe umbre de lumini coboară

pe-a lumii față, peste-al ei ținut

și-n pași grăbiți o ploaie se strecoră

și-i stinge vraja printr-un lung sărut…

Iubite cititor…


Iubite cititor, azi către tine

Înclin cu măiestrie şi cu dor

A mea melancolie şi suspine,

Şi plânsete în vers de muritor.

Căci nasc din glasul tău, prieten vechi

Şi-n ochii tăi m-ascund ca un fugar

Ce-şi caută cuvintelor perechi

Şi gândurilor sale un altar.

Prezentul mi-e trecut şi viitor,

Şi vis, şi amintire, şi coşmar,

Iar rândul meu un simplu călător

La braţul tău trecut de timp, hoinar.

Iubite cititor, azi către tine

Înclin cu măiestrie şi cu dor

Cuvintele ce au ascuns în mine

Sfârşitul unui suflet trecător.

Meditaţie


Pleca-voi o vreme

un ceas

şi mai mult,

o clipă să mor –

să m-ascund,

“să fiu” la prezent

să fie trecut –

pleca-voi o vreme

un timp

sau mai mult…

Iubi-voi o viaţă

un veac

şi mai mult,

o noapte in vis –

 sa-ţi pătrund,

să-mi fii un prezent

sa-mi fii început –

iubi-te-voi viaţă

un timp

sau mai mult…

Mi-e sufletul toamnă


Mi-e sufletul toamnă desculţă în ploaie –

poveste-mpletită pe-un petic de foaie,

arcuş de vioară, un cântec de seară –

povară…

Mi-e sufletul toamnă uitată-n cuvinte –

gânduri pitite-n culori ruginite,

murmur de zare lipsit de culoare –

un semn de întrebare…

Mi-e sufletul toamnă, iar eu sunt tăcerea

ce-n sunet de ploaie, îţi cântă durerea.

Mi-e sufletul toamnă, iubire şi viaţă

iar eu sunt un vis, o clipă de gheaţă…

 

Multumiri sursei mele de inspiratie,

Adela!

Un momento amor…


Eu ţi-am cerut o clipa de iubire,

un colţ du ciel

să scriu cu fericire

un belle chanson

o simplă amintire…

Ţi-am desenat sub zări tramonto

cu lacrimi să te-alint în zori,

iar glasul tău să fie contro il vento

să lupte asemeni unor mori…

Eu ţi-am cerut un vis, speranţă,

să-mi semăn gândul printe las estrellas;

să pot să trec şi pe un fir de aţă

poveştile mas bellas

 

Je te demande un momento amor…

Vară – Soare – Apă – Distracțieee!!!


Sâmbătă… weekend… vară… soare… apă… prieteni… distracțieee!!! 😀

Hmm… sună bine, nu? ..să zicem 😆

Şi pentru că tot e vară… (iar eu sunt în vacanță) trebuie să-mi fac puțin de cap (nu prea mult, dar cât se poate)… 😆  aşa că trec în agendă (pentru următoarea lună):  

  • VarăSoareApăDistracțieee!!!
  • PlimbăriPozeeePrieteniii!!!
  • ZâmbeşteIubeşteTrăieşteee!!!
  • Don’t stop the music!!!  Partyyy!!!

Vă doresc o VARĂ MAXIMĂ!!!