„Copilul timpului…”


Image

„Nicio ploaie nu poate ajunge, să purifice, acolo unde a rămas decât cenușa unor vise…”

Sunt doar un copil, unul născut din întrebări și răspunsuri date doar pe jumătate, din frânturi de gânduri și firimituri de sentimente, din necunoscut și lumea himeră, din trecutul și prezentul tuturor, din ceea ce înseamnă „totul” și „nimic”, din sensuri și nonsensuri…

Sunt doar un copil, unul care se joacă singur printre stropii de ploaie, printre gândurile „celor mari”, printre lacrimi și zâmbete, printre cuvinte necunoscute și priviri pierdute; visând că într-o zi va putea ajunge dincolo de nori, dincolo de sunetele duioase ale acordurilor de pian și vioară, departe…

Sunt doar un copil… unul care nu știe să plângă, să zâmbească, să viseze, să iubească, să se ascundă, să tacă, să vorbească, să trăiască, să uite, să ierte, să sufere…

Sunt doar „o mână de om complicat de imposibilă…”, doar doi ochi care visează să ajungă la lumină, două urechi ce așteaptă nerăbdătoare să asculte dansul frunzelor purtate de vânt, două picioare care și-ar dori să prindă aripi… să se întreacă în zborul de toamnă al cocorilor…

..doar un copil…

Mi-e dor de timpul meu…

4 gânduri despre &8222;„Copilul timpului…”&8221;

  1. ciudat..am scris amandoua la fel, cu sufletul, sub forme diferite in zi de ploaie….
    zambesc cu sufletul cand intalnesc oameni cu trairi ca ale mele…
    hugs&kiss

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s